Definitii ale unor termeni importanti, de care cei care vor sa obtina fonduri europene trebuie sa tina cont

Definitie termeni finantari 2016Mai ales în ultimii ani, de când bancile au început sa acorde cu greutate credite IMM-urilor, multi antreprenori s-au orientat catre fondurile europene. Nici acestea nu sunt usor de obtinut, dar în cazul în care reusesti ai marele avantaj de a nu mai înapoia banii primiti.
In proiectele cu finantare europeana fiecare detaliu conteaza, iar uneori modul în care întelegi anumiti termeni poate face diferenta între un proiect aprobat si unul respins, sau mai grav, între un proiect încheiat cu bine si unul la finalul caruia ti se cere sa rambursezi toti banii primiti.
In continuare vom încerca sa prezentam pe scurt câtiva termeni pe care ar trebui sa îi cititi cu mare atentie înainte de a începe se lucrati la un proiect prin care solicitati fonduri europene nerambursabile.

Întreprindere
Orice entitate angajata într-o activitate economica, indiferent de forma juridica de constituire.

Întreprinderi mici (inclusiv microîntreprinderi) si mijlocii (IMM-uri)
Întreprinderi care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
– au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250;
– realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pâna la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, conform ultimei situatii financiare aprobate.
(Vezi Legea nr. 346/2004 cu completarile si modificarile uterioare)

Microîntreprinderi
Întreprinderi care au pâna la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pâna la 2 milioane euro;

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri anuala neta este stabilita prin calcularea veniturilor pe care întreprinderea le realizeaza în cursul unui an din vânzari si servicii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe indirecte.

Numar mediu de salariati
Numarul mediu de salariati acopera personalul permanent, cel cu jumatate de norma si cel temporar si include: salariatii, persoanele care lucreaza pentru întreprindere (fiind subordonate ei si care sunt considerate ca angajati, prin legislatia nationala), proprietarii-administratori, parteneri angajati în activitatile obisnuite ale întreprinderii si care beneficiaza de avantaje financiare din partea întreprinderii.
Ucenicii sau elevii si studentii implicati în programe de instruire profesionala, având contracte de ucenicie sau de instruire profesionala, precum si salariatii care se afla în concediu de maternitate sau parental nu sunt inclusi în numarul de angajati.
Calculul numarului mediu de salariati se va face în conformitate cu Art. 5 din Legea 346/2004, cu modificarile si completarile ulterioare (click aici pentru detalii).

Active totale
Activele totale se refera la valoarea bunurilor unei întreprinderi: active imobilizate (imobilizari necorporale, corporale si financiare) + active circulante (stocuri, productia în curs de executare, creante si alte valori în curs de valorificare) + cheltuieli în avans.

Profit din exploatare
Diferenta dintre veniturile si cheltuielile din exploatare.
Veniturile din exploatare cuprind:
– venituri din vânzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;
– venituri din variatia stocurilor, reprezentând variatia în plus (crestere) sau în minus (reducere) dintre – valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie în curs de la sfârsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei în curs, neluând în calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
– venituri din productia de imobilizari, reprezentând costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însasi, care se înregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale
– venituri din subventii de exploatare, reprezentând subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;
– alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzând veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.
Cheltuielile din exploatare cuprind:
– cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate;
– costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vândute si al ambalajelor;
– cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
– cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
(Vezi Ordinul Ministrului finantelor publice nr. 3055/29.10.2009, publicat în MO nr. 766 din 10/11/2009)

Investitie initiala
a)  Investitie în active corporale si/sau necorporale referitoare la înfiintarea unei noi unitati, la extinderea unei unitati existente, la diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse noi, suplimentare sau la o schimbare fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente
b)  Achizitionarea unor active, în corelatie directa cu un amplasament de productie, în cazul în care amplasamentul respectiv este închis sau ar fi fost închis în conditiile în care nu ar fi fost cumparat, iar activele au fost achizitionate de catre un investitor independent.

Cheltuieli eligibile
Cheltuielile realizate de catre un beneficiar, aferente proiectelor finantate în cadrul programelor operationale, care pot fi finantate atât din instrumente structurale, cât si din bugetul de stat si/sau contributia proprie a beneficiarului, conform reglementarilor legale comunitare si nationale în vigoare. Categoriile de cheltuieli eligibile sunt detaliate pentru fiecare prioritate de investitii în parte în cadrul ordinelor de cheltuieli ne-eligibile.

Cheltuieli neeligibile
Cheltuieli inerente realizarii proiectelor finantate din instrumentele structurale în cadrul programelor operationale, care nu pot fi finantate din instrumentele structurale, conform reglementarilor comunitare si nationale

Co-finantare privata
Orice contributie la finantarea cheltuielilor eligibile, alta decât co-finantarea publica, aferenta proiectelor finantate în cadrul programelor operationale.

Multi antreprenori care au accesat fonduri europene în trecut au trecut cu usurinta peste semnificatia acestor termeni considerand ca îi cunosc prea bine. Atentie, uneori micile detalii sunt esentiale si sunt cele care te pot conduce spre succes !

Nota: este posibil ca în viitor sa apara completari privind semnificatia si interpretarea acestor termeni. Va recomandam sa cititi cu atentie “Ghidul Solicitantului” aferent programului pe care doriti sa aplicati.

Reclame

Solutii pentru managerii firmelor romanesti care incearca sa faca fata concurentei firmelor straine

Invest straineSe pare că anul 2015 aduce o crestere a volumului investitiilor străine în România. Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului, la 30 iunie 2015 numărul total al societătilor cu participare străină la capital era de 201.689, în crestere cu 3,14% fată de semestrul I al anului 2014, iar potrivit datelor Bancii Nationale a României volumul investitiilor străine directe (ISD) în primele 5 luni ale acestui an a fost în crestere cu aproximativ 18% fată de aceeasi perioadă a anului precedent, însumând 1.231 de milioane de euro.

Investitiile străine directe reprezintă un element important al dezvoltării economce a unei tări si a functionării acesteia pe principiile economiei de piată, mai ales în cazul tărilor în tranzitie si integrării acestora în economia mondială, cum este si cazul României. Acestea crează locuri de muncă, permit transferul de tehnologie, contribuie la implementarea tehnologiilor avansate si a noilor standarde de calitate, aduc know-how, si stimuleaza comertul. Avantajele cresterii volumului investitiilor străine sunt evidente pentru marea majoritate a locuitori a unei tări de tipul României, dar in acelasi timp pot fi un pericol pentru întreprinzătorii autohtoni.
Cu totii ne aducem aminte de România a anilor ’95, când toate orasele erau impânzite de sute de mici magazine alimentare si boutique-uri cu haine. Azi peste 80% din aceste mici afaceri au fost inlocuite de supermarket-uri, hypermarket-uri si de marile lanturi de magazine care s-au instalat in mall-uri. Firmele străine au investit în România si au adus un mod mai civilizat de a face comert, iar competitia dintre firmele românesti de comert si distributie si cele străine a fost în mod evident câstigată de cele străine. Restructurarea comertului a condus si la o restructurare a activitătilor de productie, mai ales în domeniul industriei alimentare. Marile retele comerciale incheie contracte doar cu marii producători, iar micile carmangerii, fabrici de lapte sau brutării si-au pierdut piata de desfacere odată cu disparitia micilor magazine.
Bătălia între companiile străine si cele firmele cu capital românesc nu s-a dat numai pentru acapararea pietei de desfacere ci si pe piata muncii. Nemultumiti de lipsa posibilitătilor de a progresa în cariera din marea majoritate a micilor firme românesti multi oameni capabili au ales să lucreze pentru multinationalele care operează in Romania sau sa plece la lucru în străinătate.

Este evident ca o firma mică nu se poate “lupta” cu marile companii deoarece fondurile sunt limitate si posibilitatile de a achizitiona rapid tehnologii de ultimă generatie si de face mega-campanii de promovare a produselor si a serviciilor sunt si ele limitate. De aceea pentru firmele mici solutia o reprezintă adaptarea la schimbările pietei si restructurarea activitătii in functie de conditiile din momentul respectiv. Sansele de a câstiga atunci când incerci să vinzi pe aceeasi piată produse sau servicii similare cu ale marilor companii străine sunt minime. Si totusi, concret, care sunt solutiile pentru a putea rezista in aceste conditii?
Inafară de solutiile clasice de reinvestire integrală a profitului in noi tehnologii si de crestere a bugetului alocat pentru activităti de marketing solutiile sunt:

Replierea pe anumite nise – trebui să te orientezi catre noi produse sau servicii, care din cauza caracterului lor de nisă nu sunt atractive pentru marile companii. Regula “80 cu 20”, care se aplică in multe domenii, spune că 20% din gama de produse ale unei firme aduce 80% din venituri. Managerii marilor companii stiu acest lucru si de aceea ei se concentrează pe produsele ce au rulaje mari si care implicit le aduc si profituri bunicele. Intr-o afacere mică, în principiu, trebuie să te multumesti cu venituri mai mici, dar care pot aduce prosperitate atât actionarilor firmei cât si angajatilor ei.

Furnizarea de produse si servicii pentru companiile străine – în anumite cazuri companiile străine care intră pe piată pot deveni parteneri si nu adversari. Cu cât o companie este mai mare cu atât apar mai multe probleme de control al costurilor, si de aceea multe multinationale preferă să-si extrernalizeze anumite servicii. Pe lângă faptul că externalizează servicii multe dintre aceste firme achizitionează materii prime si semifabricate de la furnizori locali. De aceea intrarea pe piata a unei companii străine poate reprezenta pentru multe firme mici autohtone o oportunitate.

Inovarea – multe din din marile afaceri existente în lume s-au lansat ca mici afaceri inovative. De exemplu Bill Gates a pornit afacerea într-un garaj dezvoltând un soft inovativ pentru acea vreme. Studentii Larry Page si Sergy Brin, de la Universitatea Stanford, care se gândeau să facă un motor de cautare au ajuns miliardari punând în aplicare principiul indexarii paginilor web în functie de referinte, ceea ce la vremea respectivă părea aproape imposibil de realizat. In 1995 Jeff Bezos a fondat o librarie online pentru care îsi făcuse un stoc de carti într-un garaj, si a livrat din garajul său prima carte expediată pe baza unei comenzi prin computer. Asa s-a născut Amazon, astăzi cel mai mare magazin online din lume. La fel de inovativ a fost si Mark Zuckerberg care a creat reteaua de socializare Facebook.
Datorita felului în care se derulează afacerile în lume la ora actuală inovarea reprezintă probabil singura solutie pentru ca o afacere mică să devină în doar câtiva ani o afacere cu adevărat mare.

Instruirea personalului – atunci când angajează personal primul pas pe care il fac companiile străine este să instruiască personalul nou angajat. In functie de profilul de activitate perioada de instruire dureaza de la o săptămâna la cateva luni. In firmele românesti instruirea personalului nou angajat durează 1-2 zile, sau în unele cazuri doar câteva ore !
Pe o piată competitivă o firma nu poate supravietui dacă nu dispune de un manager si personal de conducere care are cunostinte solide de management, marketing si planificare financiară si dacă personalul productiv nu are calificarea necesara. Epoca când afacerile se făceau “după ureche” a apus demult.

Succes !

ANAF a publicat Codul fiscal actualizat 2015

Cod fiscal 2015ANAF a publicat pe pagina sa de internet noua varianta a Codului fiscal, cu actualizarile valabile anul acesta, ce vor intra in vigoare la 1 iunie 2015. Documentul include modificarile aduse la Legea nr. 571/2003 prin OUG nr. 6/2015, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015 .

Cea mai importanta modificare este probabil reducerea TVA la 9% la alimente. Aceasta masura se incadreaza în “Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2014-2016”.

De la 1 iunie 2015 se va aplica TVA de 9% asupra urmatoarelor livrari de bunuri si prestari de servicii:
• alimente,
• inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice, destinate consumului uman si animal,
• animale si pasari vii din specii domestice,
• seminte, plante si ingrediente utilizate in prepararea alimentelor,
• produse utilizate pentru a completa sau inlocui alimentele,
• serviciilor de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice.

Nota: la ora actuala TVA de 9% se aplica doar la produsele de paine si de panificatie

Noua varianta a codului fiscal va influenta activitatea celor care au mici afaceri (P.F., I.I., I.F.) caci exista prevederi referitoare la tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activitati independente impozabile in Romania obtinute de persoane fizice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

Art. 116^2
(1) Veniturile din activitati independente care sunt obtinute din Romania de o persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri si care prezinta un certificat de rezidenta fiscala, se vor impune cu cota si/sau in conditiile prevazute de conventia aplicabila.

(2) Persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri care obtine venituri din activitati independente in conditiile prevazute la alin. (1), poate opta pentru regularizarea impozitului platit conform alin. (1) prin declararea si plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite in titlul III. Impozitul retinut la sursa potrivit alin. (1) constituie plata anticipata in contul impozitului pe venit si se scade din impozitul pe venit datorat.

(3) Pentru a beneficia de prevederile aplicabile rezidentilor romani constituie plata anticipata in contul impozitului pe venit si se scade din impozitul pe venit datorat si impozitul retinut la sursa conform prevederilor art. 116 in conditiile in care persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, stat cu care Romania are incheiata o conventie pentru evitarea dublei impuneri, prezinta certificatul de rezidenta fiscala ulterior realizarii venitului.

(4) Veniturile din activitati independente obtinute din Romania de o persoana fizica rezidenta intr-un stat al Uniunii Europene sau a Spatiului Economic European, stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, se impun conform prevederilor art. 116. Daca persoana fizica prevazuta in prezentul alineat este rezidenta a unui stat al Uniunii Europene sau a Spatiului Economic European cu care este incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, aceasta persoana poate opta pentru regularizarea impozitului platit conform art. 116 prin declararea si plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite in titlul III. Impozitul retinut la sursa potrivit art. 116 constituie plata anticipata in contul impozitului pe venit.”

De asemenea, OUG nr. 6/2015 prevede si cateva noutati referitoare la persoanele care obtin venituri din chirii, la transferul proprietatilor imobiliare si la tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obtinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

Pentru a consulta codul fiscal actualizat click aici

Contributii sociale în 2015. Obligatiile catre stat la CAS, Somaj si Sanatate

Contributii 2015Bugetul asigurarilor sociale a fost aprobat prin Legea nr. 187/2014, publicata în Monitorul Oficial nr. 961 din 30 decembrie. În 2015 cotele contributiilor sociale se vor pastra la aceeasi valoare cu cele din ultima parte a anului 2014.

Potrivit legii in 2015 vom plati:

Pentru pensii
• 26,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 31,3% pentru conditii deosebite de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 20,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 36,3% pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 25,8% pentru contributia datorata de angajator.

Pentru somaj
• 0,5% – contributia datorata de angajatori;
• 0,5% – contributia individuala.
• Angajatorii mai datoreaza o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata în functie de clasa de risc, cuprinsa între 0,15% – 0,85% si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.

CASS
• 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art. 258 din Legea nr.95/2006;
• 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
• 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.
• Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este de 0,85%.

A crescut salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Legea bugetului asigurărilor sociale concepută pentru 2015 majorează cu peste 100 de lei câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Fonduri nerambursabile pentru finantarea turismului 2014 – 2020

Fonduri turismUniunea Europeană depune eforturi pentru a sprijini acele sectoare economice care prin dezvoltare crează noi locuri de muncă. Turismul este situat pe locul 3 in UE din punct de vedere al impactului asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale.
In mod evident pentru ca turismul să functioneze este nevoie de o multime de firme care să ofere servicii turistice: agenții de turism, tour-operatori, agenții de publicitate, transportatori, hoteluri, restaurante și bineinteles e nevoie de o multime de oameni in acest sector, de la cameriste, chelneri, barmani, bucătari pană la manageri. Potrivit Eurostat numărul total de angajati in sectorul turismului, in tările membre, este de cca. 17 millioane persoane.
De aceea Comisia Europeană acordă în mod constant o atentie deosebită dezvoltării unor noi instrumente care să contribuie la creșterea competitivității in sectorul turismului european.
Prin programul multianual 2014-2020 UE pune la dispozitia celor interesati o serie de linii de finantare care isi propun să contribuie la dezvoltarea turismului. Pentru a usura accesul celor interesati la aceste programe Comisia Europeană a lansat “Ghidul finantărilor europene pentru sectorul turismului“.
Ghidul poate fi accesat pe site-ul Comisiei Europene la adresa:
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/index_en.htm

Acest ghid se concentrează pe cele mai importante programe ale UE pentru sectorul de turism, răspunzand unor intrebări cat se poate de concrete, cum ar fi:

  • Care sunt tipurile de acțiuni legate de turism eligibile pentru finanțare ?
  • Care este nivelul de finanțare ?
  • Cine poate aplica și cum poate aplica?

Pentru a nu crea confuzie ghidul oferă informatii doar despre ceea ce este indispensabil să știm pentru a obține un sprijin financiar. De accea nu au fost incluse informatii cu caracter general, ca de exemplu directivele si regulamentele europene, alocari bugetare pe programe, etc.

Cum se utilizează ghidul
Pasul 1: Identificarea programelor relevante și a instrumentelor financiare
Programele cele mai relevante pentru fiecare pot fi identificate datorită tabelului rezumat de la sfârșitul ghidului. Acest tabel indică cine poate aplica pentru ce.
Pasul 2: Identificarea de cereri de propuneri / licitații / aplicații
Cererile de propuneri / licitațiile / aplicațiile pot fi găsite utilizand hyperlink-uri și informațiile din secțiunea „5. Cum se aplică și când”.
Pasul 3: Obtinerea informatiilor specifice de apelului (call for proposal)
Fiecare apel vine cu un pachet complet de informații (un „Ghid”) cu privire la pregătirea și redactarea efectiva a proiectului.
Pasul 4: Găsirea partenerilor atunci când este util sau necesar
In cazul unor programe, mai ales a celor trans-europene sau transfrontaliere este necesară incheierea unor parteneriate cu organizatii din alte state membre. Pe pagina de promovare a unui apel potențialii parteneri pot posta oferta sau cererea.
Pasul 5: Trimiterea propunerii / ofertei la timp
In aceasta sectiune se găsesc informatii detaliate despre termenele limită si modalitatile de trimitere a proiectului.

Bafta !

Criza ii amenintă in continuare pe intreprinzatorii romani

romania in recesiuneEurostat a publicat joi 14 August 2014 date privind evoluția PIB în țările UE. Datele pentru România arată o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul I 2014 comparativ cu trimestrul IV 2013, în condițiile în care la seria de date precedente era estimată o creștere de 0,2%. Economia României a scăzut și în trimestrul II 2014 comparativ cu trimestrul I 2014, înregistrând astfel două trimestre consecutive de scădere, conform datelor revizuite, ceea ce înseamnă recesiune tehnică.
Creșterea economică din trimestrul IV 2013, comparativ cu trimestrul anterior, a fost revizuită de la 1,4% la 1,2%, cea din trimestrul III 2014 — de la 1,6% la 1,5%, iar creșterea economică din trimestrul II 2013 — de la 0,7% la 1,3%.

Cu toate acestea politicienii romani cred că tinta de creștere economică de 2,8% pentru anul 2014 va fi atinsă. Ministrul delegat pentru buget ia in considerare evolutia economică din anul trecut, care a încheiat cu o creștere economică de 3,5%, si faptul că potrivit datelor pe care le detine avem o creștere de 2,4% pe brut și de 2,6% ajustat, la primul semestru, crestere care este sensibil mai mare decât cea de anul trecut. Produsul intern brut în trimestrul II din 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier) însă față de trimestrul similar din anul trecut economia românească a consemnat o creștere de 1,4% (serie ajustată sezonier), potrivit INS.
Potrivit datelor furnizate de Ministrul delegat pentru buget anul acesta agricultura are o contribuție negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB, dar in schimb consumul are acum o contribuție pozitivă, după ce anul trecut a fost stagnant. De asemenea, producția industrială și exporturile au contribuții pozitive.
Oficialii romani cred că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creștere economică în a doua jumătate a anului 2014.

Cu toate că autoritatile sunt optimiste informatiile publicate de Eurostat ii ingrijorează pe multi intreprinzători. Desi aproape toti economiştii susţin că sectorul IMM-urilor este cel mai important din economia românească şi totodată singurul sector care poate aduce relansarea economică, întreprinzătorii fiind cheia relansării economice, in ultimul an guvernul nu a venit cu un pachet de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea mediului întreprinzătorilor. Scăderea economică din ultimele 2 trimestre va anula probabil beneficiile pe care le va aduce mult promisa măsură de reducere a fiscalităţii pe forţa de muncă.

Ca urmare intreprinzătorii ar trebui să fie foarte atenti la creditele pe care le-au contractat in ultima vreme sau intentionează să le contracteze. Suntem departe de perioada in care economia “duduia” iar usoara crestere a consumului intern din ultima vreme poate dispărea oricand !
Este evident că actuala contractie a economiei este nesemnificativă in raport cu ceea ce s-a in perioada 2008-2012, dar totusi informatiile publicate de Eurostat ar trebui să ne readucă “cu picioarele pe pămant” si să ne facă să intelegem că informatiile vehiculate prin presă privind pozitia fruntasa a Romaniei in UE in ceea ce priveste cresterea economică sunt putin exagerate.

Așa că fiti prudenti in tot ceea ce faceti. “Criza” nu se lasă invinsă usor !

Promovarea cursurilor

promovare gratuita cursuriAtunci când organizezi cursuri de formare profesională, training-uri si seminarii partea cea mai dificilă este să atragi participantii la cursuri. Nu e deloc simplu căci concurenta in acest domeniu este destul de mare. De exemplu, dacă faci o cautare pe Google folosind cuvântul “cursuri” vei constata că motorul de căutare iti oferă 4.960.000 de rezultate. E foarte adevărat că nu toate rezultatele căutarii se referă la oferte de instruire, unele dintre acestea fiind articole in care se vorbeste despre educatie iar altele despre cursul valutar. Dacă vom exclude 95% din rezultatele căutării ca fiind irelevante tot vor rămâne 248.000 de rezultate care se referă la cursuri de calificare si formare profesionala sau cursuri de instruire neacreditate. Nu e deloc simplu să faci informatiile referitoare la cursul tău să ajungă la publicul tintă. 

Si totusi care sunt solutiile ?

Prima solutie este să apelezi la publicitatea plătită pe alte site-uri sau portaluri. Marea problemă este să găsesti site-ul potrivit pe care să iti faci reclamă. Trebuie să găsesti unul care e vizitat de persoane interesate de cursurile pe care le organizezi. De exemplu, dacă iti faci reclamă pentru un curs de contabilitate pe un portal dedicat amenjarilor interioare, chiar dacă acesta are un trafic mare este posibil ca impactul afisarii banerului tău sa fie extrem de mic. In plus, dacă nu organizezi cursuri online trebuie să te gandesti să alegi un site cu trafic ridicat din localitatea in care organizezi cursul. Arunci banii “pe fereastră” dacă iti promovezi cursurile pe un site vizitat in principal de bucuresteni dacă tu organizezi cursul la o distanta de peste 150 km de Bucuresti. Ar trebui să fie un curs cu caracter unic in Romania pentru ca cei interesati să se deplaseze la o astfel de distantă.
Cand vorbim de publicitate plătită nu trebuie să uităm de publicitatea prin intermediul motorului de cautare Google. Aceasta este extrem de eficientă dacă este făcută de profesionisti in “AdWords” dar are si un dezavantaj: este cam scumpă si efectele ei incetează in clipa in care ti-ai consumat bugetul de publicitate.

A doua si cea mai convenabila solutie o reprezintă insă publicitatea gratuită. Aceasta se poate face pe site-uri cu anunturi sau pe portaluri specializate. O solutie extrem de convenabilă pentru toti aceia care organizează cursuri o reprezintă portalul www.e-calificare.ro. Portalul educational e-Calificare.ro isi propune să ofere tuturor formatorilor sansa de a-si promova gratuit cursurile. Mai mult decat atat portalul oferă sansa unei “duble promovări” deoarece pe langă inscrierea cursurilor, portalul are si un ”catalog al formatorilor” in care fiecare firmă sau institutie care organizează cursuri isi poate prezenta activitatea desfăsurată si punctele tari.
Inscrierea cursurilor pe portalul e-Calificare.ro are si avantajul promovării cursului in regiunea in care se desfasoară. Informatiile sunt structurate pe judete si localitati, ceea ce oferă posibilitatea potentialilor cursanti să găsească cursurile din zona in care locuiesc.
Un avantaj deosebit il reprezintă si faptul că cei care doresc să participe la un curs isi pot face inscrierea online prin intermediul portalului. Aceasta functie este disponibilă gratuit formatorilor care optează pentru aceasta facilitate.

Nu ratati ocazia promovării gratuite a cursurilor dvs. prin intermediul portalului e-Calificare.ro